info@cadp.md
+37368568725
  • lilia.nenescu
  • No Comments

Chișinău: regimul supravegherii generale ... și arbitrare

Autor: Vitalie Sprînceană

Video: Cristian Doroftei

Cadrul legal care reglementează colectarea datelor cu caracter personal

În Moldova, Legea nr. 133 din 2011 privind protecția datelor cu caracter personal stabilește modul în care cetățenii sînt protejați de abuzurile legate de datele personale și prelucrarea lor. Legea permite colectarea, în anumite condiții și cu anumite garanții, a datelor cu caracter personal (inclusiv cele obținute prin înregistrări video). Persoanele fizice și juridice autorizate să stocheze, înregistreze și prelucreze date cu caracter personal – numite în lege ”operatori” – sînt obligați, conform prevederilor art. 23 și 28 al Legii să notifice Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) – privind operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal și să indice scopul acestora. CNPDCP alcătuiește, în baza solicitărilor operatorilor, un Registru de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

Prin Legea Nr. 175 din 11.11.2021 pentru modificarea unor acte normative obligativitatea Registrului a fost anulată.

Prevederile legii 133 se aplică pentru orice ”persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică”, adică inclusiv autorităților publice locale și instituțiilor subordonate acestora. 

Care este situația cu camerele de supraveghere video din troleibuze, autobuze, parcuri și alte spații publice? 

Colectarea datelor cu caracter personal în spațiile publice din Chișinău

În ultimii cîțiva ani a devenit aproape o regulă ca spațiile publice proaspăt reabilitate – scuaruri, parcuri, pasaje subterane – să fie dotate, la inaugurare, și cu camere de supraveghere video. 

Cîteva exemple: în toamna anului 2020 a fost inaugurată Aleea din bulevardul Mircea cel Bătrîn (Ciocana). Pe alee, conform declarațiilor primarului general Ion Ceban, au fost instalate bănci, coşuri de gunoi, rețea Wi Fi, şezlonguri, unde oamenii se pot odihni, ” iar pentru siguranţa cetăţenilor … şi camere de supraveghere video”. Altă alee inaugurată recent, cea de pe strada Grigore Vieru, faimoasă pentru ”covorul său moldovenesc în pavaj”, a fost dotată cu camere de supraveghere video chiar la prima etapă de reparație. Sisteme de supraveghere video au fost instalate și în alte spații – subterana de la intersecția bd. Dacia și strada Teilor, scuarul Maria Drăgan, trecerea subterană din strada Alecu Russo, scuarul din strada Valerii Docuceaev, pictura murală de sub podul din cartierul Telecentru, scuarul Guguță din cartierul Rîșcani etc. 

Altfel spus, supravegherea video este omniprezentă. Din acest motiv întregul proces trebuie monitorizat atent, adică supravegheat. 

Instalarea camerelor de supraveghere în municipiul Chișinău nu e accident și nici întîmplare – autoritățile fac acest lucru deliberat. În cadrul unei ședințe cu pretorii de sector primarul general al capitalei, Ion Ceban solicita instalarea lor peste tot. Declarația primarului merită citată integral:

Într-o altă declarație primarul afirma: Camerele de supraveghere și panourile de avertizare fac ca parcurile să fie mai curateNu e de mirare, deci, că supravegherea video este în municipiul Chișinău peste tot. 

De exemplu noile autobuze ISUZU cumpărate de municipalitate în anii 2019-2021, includ aer condiționat dar și camere de supraveghere video. 

Noile troleibuze cumpărate sau asamblate la Regia Transport Electric a municipiului Chișinău includ aer condiționat, baterie pentru mers autonom, prize USB dar și camere de supraveghere video.

De exemplu WC-urile publice inaugurate în parcurile din oraș – ”sînt conectate la rețeaua publică de canalizare, dispun de apă caldă, fiind adaptate si pentru persoanele cu mobilitate redusă” dar au și ”camere de supraveghere video pentru a minimiza riscul de vandalizare”.

Subiectul e unul sensibil – filmările pot conține date cu caracter personal, inclusiv cu persoane ce nu-și pot da acordul în principiu (minori, de exemplu), iar prin instalarea camerelor în spații publice intens circulate zeci de mii de cetățeni pot fi filmați zilnic, în diverse ipostaze, fără să-și dea seama.

Răspunsul Autorităților Publice Locale cu privire la regimul de funcționare și legalitatea instalării camerelor de supraveghere în spațiile publice din Chișinău

Pe 20 mai Asociația Obștească ”Comunități Active pentru Democrație Participativă (AO CAD) expedia o solicitare pe numele primăriei mun. Chișinău, a Direcției Administrative a primăriei și a Direcției Asistență Juridică. 

Solicitarea avea drept subiect camerele de supraveghere video din spațiile publice, regimul lor de funcționare și legalitatea instalării lor. 

În solicitare întrebam autoritățile despre entitatea care deține dreptul de stocare a imaginilor video colectate de camerele de supraveghere, care sînt condițiile de colectare, stocare și acces la aceste imagini. 

În răspunsul din 21 iunie, viceprimarul Ilie Ceban ne informa că ”conform competențelor administrarea, stocarea și păstrarea imaginilor video de la camerele de supraveghere are loc la pretura de sector”. 

Un răspuns similar ne-a fost trimis și de Direcția administrativă – aceasta ne informa că este responsabilă doar de filmările din perimetrul clădirii primăriei și ne sfătuia să scriem preturilor de sector. Un lucru curios despre administrarea sistemului de supraveghere video din clădirea primăriei – primarul general a desemnat persoanele responsabile cu drept de acces la sistemul de supraveghere video în cadrul Primăriei municipiului Chișinău abia pe 30 noiembrie 2021. (Ceea ce ar putea înseamna că, pînă atunci, nu prea era clar cine și cum și în ce condiții avea acces la sistemul de supraveghere video din clădirea primăriei). 

Ceea ce am și făcut – am scris tuturor preturilor de sector: Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana și Rîșcani.

Din cele 5 preturi am primit răspuns doar de la două: pretura sectorului Botanica și pretura sectorului Centru. Răspunsurile au fost diferite. 

Pretura Centru ne-a informat că toate camerele de supraveghere video din gestiunea ei sînt fixate și nu fac înregistrări video cu scop de captare (de exemplu prin focalizare sau orientare selectivă) sau prelucrare (de exemplu indexare sau creare de profiluri). Durata păstrării înregistrărilor video este de 14 zile calendaristice după care acestea se nimicesc automat. Tot în răspuns pretura indica că la video are acces doar un grup mic de angajați. Din răspuns nu e clar dacă pretura dispune de un regulament intern cu privire la accesul acestor angajați la înregistrările video: în ce temei s-a făcut selecția grupului? Care-s drepturile și obligațiile membrilor lui?

Pretura Botanica  a răspuns că în genere nu are vreo cameră de supraveghere video conectată și din acest motiv…nu are o politică de prelucrare a datelor obținute de la camere de supraveghere video. 

Răspunsul preturii Botanica e cu atît mai bizar cu cît autoritățile au raportat despre instalarea unor camere de supraveghere video în sectorul Botanica, de exemplu la inaugurarea pasajului subteran între străzile Teilor și Dacia. 

Regimul incert al supravegherii video...

Domeniul supravegherii în general și cel al supravegherii video în spațiile publice din oraș e unul extrem de sensibil. Nevoile de bază ale cetățenilor – cea de siguranță, cea de viață personală și confidențialitate se interesează cu viziunile politice (precum că supravegherea ar aduce folos orașului prin faptul că ar crește securitatea) și cu interesele comerciale (ale producătorilor și vînzătorilor de sisteme de echipamente video). 

Din acest motiv supravegherea video ar trebui ea însăși supravegheată. Și reglementată într-un mod ce nu ar amenința confidențialitatea cetățenilor sau ar servi pentru abuzuri precum colectarea de date (prin recunoaștere facială, colectarea de informații despre traiectoria deplasării cetățenilor etc). 

Asta ar însemna că instituțiile publice sau private care operează sisteme de supraveghere video ar trebui să respecte legislația în domeniu, să fie transparente cu privire la datele cu caracter personal obținute prin intermediul supravegherii video și modul în care acestea sînt utilizate. 

Or, în această privință constatăm că graba cu care primăria instalează camere de supraveghere peste tot nu este însoțită de o grijă pentru legalitatea acestora și pentru protecția confidențialității cetățenilor.  

Chiar dacă obligativitatea adresării la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) și înscrierea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal a fost anulată cu începere din 10 ianuarie 2022, entitățile care colectează video de pe camerele de supraveghere video în mun. Chișinău nu erau înregistrare în calitate de operatori de date cu caracter personal. 

Pe rînd. 

  1. Parcul Urban de Autobuze, de exemplu, care gestionează rutele publice de autobuz din municipiul Chișinău NU a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal la CNPDCP
  2. Același lucru este valabil și pentru Regia Transport Electric din Chișinău. Aceasta NU a fost înregistrată ca operator de date cu caracter personal dar folosește camerele de supraveghere video pe larg.
  3. Întreprinderea Municipală Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi care gestionează parcurile și scuarurile din oraș, NU a deținut nici ea permisiune pentru monitorizarea spațiilor și bunurilor.  
  4. La fel e și cazul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare
  5. Dintre preturi, cea a sectorului Centru, cea a sectorului Buiucani, cea a sectorului Ciocana au fost înregistrate și dețin permisiune pentru ” monitorizarea/securitatea persoanelor, spaţiilor şi/sau bunurilor” și pot prelucra imagini ale vizitatorilor acestora.
    Preturile Botanica și Rîșcani NU au fost înregistrate ca operatori de date personale. 

Concluzii

Trendul instalării camerelor de supraveghere video în spații publice nu este vreo modă specifică a orașului Chișinău – majoritatea celorlalte orașe fac același lucru. Unele instalează camere de supraveghere video pentru a-și monitoriza cetățenii, altele – pentru a implementa concepte precum ”orașul inteligent”. 

În același timp, majoritatea studiilor care cercetează domeniul supravegherii video în oraș și impactul acesteia asupra siguranței (adică efectul prevenirii crimelor pe care vînzătorii de camere și primarii îl avansează ca fiind motivul principal al instalării lor) arată în mod univoc: efectul camerelor de supraveghere video în ce privește prevenirea crimelor în spațiile publice este insignifiant.

Supravegherea spațiilor publice în cel mai bun caz mută crima dintr-un spațiu supravegheat într-un spațiu nesupravegheat. Prevenirea infracționalității nu poate fi realizată prin crearea unor obstacole în calea infracționalității, dar printr-un set de măsuri care să fie direcționat spre sursele problemei: educație, oportunități economice, protecție socială și integrare socială etc. 

Adică, camerele video nu cresc securitatea și nici nu previn crima. În lipsă de alte soluții primăriile folosesc camerele de supraveghere video ca substituent al măsurilor sociale, economice și tehnologice pentru a crește securitatea în oraș. 

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ”Biroul de organizare Comunitară”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Opiniile exprimate în cadrul acestui material țin de responsabilitatea CADP și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.

Author: lilia.nenescu

Leave a Reply