Cronica unei deflagrații: un bloc de 100 de ani, IMGLF în insolvabilitate și lipsa protecției sociale

În ajunul Anului Nou, ne propunem să aducem în atenția publică istoria unor locuitori care și-au pierdut locuința acum un an în urmă.

Pe data de 4 ianuarie 2021, ora 11:00, în blocul locativ cu două etaje din str. M. Kogălniceanu 44, într-un apartament de la etajul 2, s-a produs un accident tehnic în formă de deflagrație. În urma accidentului o persoană a suferit arsuri iar 5 din cele 8 apartamente ale blocului au fost avariate grav.

După accident blocul a fost declarat neconform condițiilor de securitate pentru trai iar locuitorii au fost nevoiți în plină iarnă, pe cont propriu, să găsească locuințe provizorii. Locuitorii din 3 apartamente au reușit să găsească o altă locuință, locuind fie la rude sau în chirie, iar ceilalți au fost nevoiți să locuiască în continuare într-un bloc care a fost declarat periculos pentru trai. Despre aceste lucruri ne-au sesizat cîțiva locuitori din blocul cu pricina.

În urma deflagrației s-a deformat planșeul deasupra apartamentului nostru. Prin urmare există riscul ca podul să se prăbușească în orice moment. S-au spart și țevile de apă și ne-au inundat apartamentul pînă la genunchi - așa că am pierdut toate lucrurile pe care le aveam în apartament. Am luat doar cîteva haine și am fugit de acolo. Am stat jumătate de an la chirie, apoi la un verișor, acum ne-am mutat la alte rude. Dar nu toți au avut posibilitatea asta. Un vecin de sus, n-a avut efectiv unde să se mute și nici bani pentru chirie. Așa că stă în continuare acolo. A trăit așa o iarnă și iată a venit deja a doua. Fără geamuri și cu un perete dărîmat. Vecinii de la etajul întîi au rămas și ei acolo, chiar cu riscul ca blocul să se prăbușească asupra lor.
locuitoare din blocul de pe str. Kogălniceanu 44- Developer

Problemele sesizate

În sesizarea către BOC locuitorii invocă două probleme majore:

Facturile pentru servicii comunale și deservirea locuinței nu au fost sistate, deși blocul a fost declarat nesigur pentru trai, iar locuitorii din cîteva apartamente nu locuiesc acolo deja de un an. ”Deși nu mai locuiesc de un an în apartament, facturile pentru comunale și deservire au venit în fiecare lună. În total trebuie să achit 7000 de lei. Am scris plîngeri și la JĂK și la DGLCA și nimeni nu face nimic”.
Locuitorii n-au beneficiat de niciun ajutor din partea autorităților locale sau centrale. ”Ne-am adresat și la primărie, și la președinție și la guvern dar nu s-a rezolvat nimic. Am rămas fără casă și fără niciun fel de ajutor din partea statului.”

Ce constată Actul privind cercetarea tehnică a accidentului?

Imediat după accident, pretura sectorului Centru a organizat o Comisie, în componența căreia intrau reprezentanți ai preturii, ai Chișinău-Gaz, ai ÎMGFL și ai Agenției pentru Supraveghere Tehnică. Prin Actul din 14 ianuarie 2021, Comisia a constatat că accidentul s-a produs de la un furtun de la aragaz care era deteriorat și prin care se scurgeau gazele naturale.
Aceasta a și provocat deflagrația.

Ce constată raportul de expertiză a Serviciului de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor?

Ulterior, Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor a făcut o investigație proprie a situației.

Blocul respectiv face parte dintr-un complex de clădiri, construite în jurul anului 1915, care includea casa cu două etaje a lui I. Şaichevici, o atenansă și cîteva anexe. Din întregul complex, doar casa are statut de monument de arhitectură de însemnătate naţională, atenansa și anexele nu au fost incluse în Registru. Deflagrația s-a produs în fosta atenansă a complexului construit în jurul anului 1915, adică într-un bloc de peste 100 de ani.

Raportul de expertiză nr. 9625-01-21/T din 22 ianuarie ajunge la concluzia că blocul nu se încadra în condițiile de securitate conforme normelor de securitate în construcții nici înainte de deflagrație. Iar impactul deflagrației a afectat atît de grav structura blocului pentru că structura blocului era deja șubredă, cu toate acestea povara prejudiciului material a rămas în totalitate pe umerii locuitorilor.

Raportul de Expertiză mai constată următoarele:

Construcția a fost edificată din materiale tradiționale pentru perioada anilor 1915. Deși este amplasată pe un teren cu intensitatea seismică de 7 grade, clădirea nu dispune de măsuri antiseismice și nu corespunde cerințelor normative în construcții în vigoare privind construcțiile în zonele seismice;
Pe parcursul perioadei de exploatare, construcția a suportat acțiunile cutremurelor puternice din anii 1940, 1977, 1986 și 1990. Iar în urma acestor cutremure, blocul a acumulat mai multe fisuri și deformații.
Construcția n-a fost supusă reparației capitale de după cutremurul din 1977, adică de mai bine de 40 de ani. Elementele de construcții și materialele din care este construit blocul au un grad sporit de uzură fizică de la exploatarea îndelungată. Unele materiale și-au depășit durata normativă de lucru.
Expertiza tehnică concluzionează că pentru înlăturarea situației create, blocul trebuie reparat capital, cu includerea lucrărilor de restabilire a elementelor distruse și de consolidare a elementelor deteriorate. Mai mult decît atît, avînd în vedere impactul grav al deflagrației asupra întregii structuri ai blocului, expertiza recomandă evaluarea devizului necesar pentru restabilirea și reparația capitală și compararea acestei sume cu bugetul necesar edificării unei noi construcții.

Care este cadrul normativ care reglementează ajutorul social acordat persoanelor care și-au pierdut locuința în urma unei deflagrație?

Referindu-ne la Cadrul Constituțional, menționăm că art. 47 alineatul (2) indică dreptul cetățenilor la asigurare în caz de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.
La nivel legislativ, menționăm Legea 133/2008 reglementează la art. 9 alin. (6) că beneficiarul utilizează ajutorul social în folosul familiei pentru satisfacerea necesităţilor privind alimentaţia, vestimentaţia, locuinţa, igiena, îngrijirea medicală, educaţia şi şcolarizarea obligatorie a copiilor. Totuși, legea nu prevede expres posibilitatea ajutorului social în caz de pierdere sau deteriorare a locuinței.
Potrivit punctului 5 lit c) din Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale și utilizarea mijloacelor acestora, adoptat prin HG nr. 1427 din 22.12.2004, mijloacele fondului de rezervă pot fi utilizate și pentru acordarea ajutorului financiar unic pentru sinistraţi, adică pentru persoanele care au suferit pagube însemnate de pe urma unui incendiu, a unei inundații sau a altei calamități. Potrivit punctului 11, Consiliul Local al unităţii administrativ-teritoriale examinează cererea, avizul sau proiectul de decizie, precum şi alte materiale justificative şi decide asupra alocării mijloacelor din fondul de rezervă.
Totodată, în cazul lipsei de fonduri în cadrul APL, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 862 din 18 decembrie 2015 sunt prevăzute fondul de rezervă și fondul de intervenţie ale Guvernului, care sunt destinate pentru finanţarea cheltuielilor bugetare care întrunesc concomitent următoarele criterii de eligibilitate:
a) comportă caracter de urgenţă;
b) survin pe parcursul anului si nu au putut fi cunoscute pentru a fi prevăzute în bugetul aprobat;
c) nu există rezerve în bugetele aprobate pentru autorităţile publice.
În cazul municipiului Chișinău, am constatat că lipsește Regulamentul privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora. Din acest motiv autoritățile decid în mod discreționar pe cine să ajute. De exemplu, în acest an, ultima alocare a mijloacelor financiare pentru lichidarea consecințelor incendiului a avut loc la data de 04 noiembrie 2021 prin Decizia CMC nr. 11/2. Sinistraților li s-a alocat 9 mii lei pentru fiecare m2 al locuinței înregistrate în Registrul cadastral.

Analiza cadrului legal al Republicii Moldova ne arată că, deși potrivit Legii supreme statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, realizarea de fapt al acestei obligații este una deficitară, iar forma şi procedura de adresare către Guvern și organele administraţiei publice locale cu solicitarea acordării ajutorului financiar, poartă un caracter arbitrar și neclar.

Prin urmare, este necesar să ajustăm cadrul legal național cu prevederi care ar reglementa uniform și deplin procedura acordării protecției sociale persoanelor defavorizate în cazul pierderii de locuințe. Totodată, ținînd cont de faptul că numărul incendiilor produse la locuințe în perioada anilor 2020-2021 reprezinta în general 2/3 din totalul incendiilor produse pe întreg teritoriul Republicii Moldova, este recomandabil ca la formarea fondurilor locale de rezervă să se ia în calcul statistica incendiilor din localitatea administrată.

Cum au fost aplicate în practic prevederile cu privire la ajutor social în cazul locuitorilor de pe str. Kogălniceanu 44?!

Deocamdată în niciun fel.

Biroul de Organizare Comunitară a examinat setul de documente prezentate spre examinare, inclusiv corespondența dintre APL și locuitori și a identificat următoarele:

Faptul deflagrației este cunoscut de APL. La aproape un an distanță, după un șir intermitent de scrisori și adresări, Autoritatea Publică Locală recunoaște necesitatea acordării ajutorului cetățeanului dar nu oferă niciun termen în care paguba urmează a fi acoperită.
Pentru examinarea posibilității acordării ajutorului material în cadrul Primăriei fost creat un grup de lucru.
Grupul de lucru a informat persoanele păgubite în privința necesității prezentării actului de constatare a pagubelor.
Direcția Generală Locativ-comunală și Amenajare din cadrul Primăriei mun. Chișinău a comunicat că va examina posibilitatea de achiziționare a serviciilor pentru perfectarea actului de constatare a pagubelor.
În cazul în care mijloacele financiare necesare despăgubirii ar depăși limita fondului de rezervă a mun. Chișinău, va fi examinată posibilitatea adresării către Guvernul RM.

Această discuție mai are și un alt aspect care ține de întrebări fundamentale precum modul în care statul își realizează obligația de a asigura cetățenilor săi un alt drept fundamental – cel la locuință. Să recunoaștem – locuitorii din blocul din strada M. Kogălniceanu 44 trăiau într-o construcție într-o stare șubredă nu de bună voie. Ei au locuit acolo, în condiții precare pentru că nu-și puteau permite o altă locuință. În condițiile în care statul a lăsat problema locativă pe seama pieței iar piața nu a făcut decît să crească prețurile la locuințe, oamenii nu au avut altă alegere decît să stea într-un bloc cu risc de prăbușire.
Ca ei sînt alte mii de familii (inclusiv familiile cărora le-au ars apartamentele din mansarde). În loc să inițieze programe de locuințe sociale pentru oameni ce locuiesc în condiții precare, primăria (și Guvernul) au adoptat tactica de a plăti cel mult…pierderile în caz de incendiu sau inundație.

La fel, în toți acești ani ei au plătit întreprinderii de gestiune a fondului locativ – ÎMGFL 8 – bani pentru mentenanța blocului. ÎMGFL 8 (aflată în proces de insolvabilitate) nu și-a onorat obligațiile față de locatari chiar dacă a recepționat plăți. Iar aici e loc de o investigație a organelor procuraturii – unde au mers banii, cine se face responsabil de faptul că plățile au fost încasate iar serviciile nu au fost prestate?

Ce putem răspunde locuitorilor care ne-au sesizat în privința acestei situații?

Din cauza faptului că APL nu a indicat un termen pentru acoperirea pagubelor, este necesar ca locatarii să se adrseze repetat cu solicitarea de a indica termenii și pașii concreți pe care urmează să-i întreprindă autoritatea.
În cazul în care APL nu va da curs cererii repetate, locatarii trebuie să se adreseze instanței de judecată în contencios administrativ privind obligarea de acordare a protecției sociale în formă de ajutor financiar pentru restabilirea locuinței.
În cazul facturilor emise în perioada de cînd locuința nu poate fi exploatată, locatarii trebuie să trimită prestatorilor de servicii notificările privind imposibilitatea onorării obligațiilor de plată sau lipsa de temei pentru plată.
Recomandăm solicitantului să se adreseze asistentului social comunitar, precum şi structurilor teritoriale de asistenţă socială pentru a se informa cu privire la alte măsuri de protecţie socială, prevăzute de legislaţia în vigoare, acordate prin intermediul acestui organ.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ”Biroul de organizare Comunitară”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Opiniile exprimate în cadrul acestui material țin de responsabilitatea CADP și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.