info@cadp.md
+37368568725
  • Biroul de Organizare Comunitară
  • No Comments

Consultație juridică urbană: dreptul la apicultură în oraș

Consultație juridică urbană cu Anatolii Albin

Biroul de Organizare Comunitară al Asociației Comunități Active pentru Democrație Participativă a fost sesizat de un cetățean cu următoarea întrebare:

”Locuiesc în oraș și aș vrea să fac apicultură în grădina mea. Am mers la pretură să întreb ce fel de acte îmi trebuiesc și acolo mi-au zis că, conform legii, în genere apicultura este interzisă în orașe.

Am lucrat o vreme în Italia și știu că acolo legea permite să faci albinărit în oraș. Ce e de făcut ca și în Moldova să avem albine în oraș? Mai e relevantă această lege? Nu a venit cumva timpul să o modificăm?”

Răspundem:

Într-adevăr, Legea apiculturii Nr. 70 din 2006 reglementează apicultura. Deși legea nu interzice expres apicultura urbană, totuși restricțiile pe care le impune face apicultura imposibilă în oraș. Astfel, nu poți crește albine în raza de 100 de metri de la orice bloc locativ, instituție preșcolară, spital sau orice spațiu de concentrare în masă a persoanelor.

Mai exact, art. 10 alin. (4) prevede interdicția amplasării:

  1. a) stupinelor pastorale în calea de zbor a albinelor altei stupine deja amplasate la sursele melifere;
    b) stupinelor staţionare şi pastorale în apropiere (pînă la 100 m) de instituţiile preşcolare, spitale, blocuri locative multietajate şi de alte locuri de concentrare în masă a persoanelor, de fermele de cai – pentru a se evita pericolul înţepăturilor cu posibile efecte letale, precum şi în apropierea gospodăriilor acelor cetăţeni care dispun de certificat medical ce confirmă reacţia alergică la înţepăturile albinelor.
    c) stupinelor pe balcoane, terase, cerdacuri, acoperişuri şi pe palierele blocurilor locative.

Dacă logica primului alineat este clară, alineatele următoare sunt excesiv de restrictive și necesită modificare.

Reglementările restrictive au apărut odată cu intrarea în vigoare a Legii apiculturii în anul 2006, deși pînă atunci legislația nu interzicea apicultura urbană.

Relația dintre dreptul la apicultură și dreptul la hrană

La Biroul de Organizare Comunitară credem că această interdicție trebuie revizuită.

În primul rând credem că interdicția albinăritului în oraș încalcă dreptul orășenilor la hrană. Conform unui raport FAO, albinele se fac în mod direct responsabile de 35% din hrana pe care o consumăm. Astfel, interdicția albinelor în oraș are drept efect limitarea nejustificată a cultivării hranei în oraș.

Potrivit Declaraţiei UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI (art. 25): Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând hrana.

Dreptul la hrană și nutriție rămâne până în ziua de astăzi unul dintre cele mai neglijate drepturi, în mare parte datorită abordării convenționale în agricultură la nivel mondial.

Agricultura a devenit distructivă pentru natură, devenind unul dintre cei mai mari poluatori, concomitent cu dezvoltarea diverselor tehnologii agricole – mecanizarea, chimizarea, irigarea, ingineria genetică, concentrarea terenurilor agricole în mâinile corporațiilor, aplicate fără a include costurile și pierderile din sferele sociale și ecologice.

Securitatea alimentară reprezintă o problemă serioasă în multe țări. Aproximativ 2 miliarde de oameni care nu au acces regulat la alimente suficiente, nutritive și sigure, iar 690 de milioane de oameni sunt înfometați. De fapt, potrivit FAO, prevalența insecurității alimentare severe a crescut între 2014 și 2019 în toate regiunile lumii, în afară de Europa și America de Nord.

De asemenea, conform art. 22 al aceluiași document, orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.

Apicultura urbană ca sursă de hrană, mod de viață și drept urban

Trebuie să vorbim despre apicultura urbană ca sursă de hrană, mod de viață și drept urban.

Dacă vorbim despre apicultură în oraș, trebuie să menționăm că nu am găsit nici un raport de specialitate care ar explica pericolul amplasării stupilor pe acoperișul blocurilor de locuit, în parcuri sau pe teritoriul instituțiilor publice.

Singurul motiv ce poate fi invocat este protejarea orășenilor de înțepături, însă nu dispunem de statistici la acest subiect pentru a ne pronunța în privința seriozității problemei.

Altfel spus, nu prea avem date ce ne-ar permite să menținem interdicția practicării apiculturii în oraș.

De obicei albina nu este agresivă, își vede de treaba ei. Sunt personal martor la cazuri cînd albinele roite și-au stabilit traiul în copaci, în parcuri, deasupra trotuarelor. Un caz recent semnalat este că în fața clădirii MAI de pe bulevardul Ștefan cel Mare, într-un trunchi de copac trăiește o familie de albini.

Practica internațională

Mari orașe ale lumii nu au probleme cu prezența albinelor în spațiul urban. Dimpotrivă, apicultura este susținută.

Astfel, în Roma găsim circa 1000 de familii de albini. La Berlin – 3000 de familii, la Paris – circa 700 de familii. Alte orașe precum Bruxelles sau Melbourne permit și încurajează albinăritul urban.

De ce trebuie să dezvoltăm albinăritul urban?

  1. Orașul poate fi un refugiu pentru albini. În mediul urban, paradoxal, albinele sunt mai sănătoase, fiind protejate de condițiile climaterice nefavorabile și de poluarea cauzată de agricultura intensivă. Una dintre problemele existente în sectorul apicol rural este intoxicarea albinelor ca rezultat al tratării plantațiilor agricole, viilor, livezilor etc. Intoxicarea albinelor este astăzi un fenomen inevitabil, luând în considerare tendința agricultorilor de a nu respecta regulamentele privind utilizarea preparatelor fitosanitare. În oraș aplicarea pesticidelor și erbicidelor este cu mult mai redusă.
  2. Prezența albinelor în oraș contribuie la sporirea biodiversității.
  3. Albinăritul urban crează o platformă publică de discuții despre natură, ecologie, agricultură și contribuie la sporirea conștiinței ecologice a populației urbane.
  4. Albinăritul urban sporește producția grădinilor urbane (albinile contribuie la polenizarea arborilor și plantelor din oraș).
  5. Albinăritul contribuie la crearea locurilor de muncă. În mediu, e nevoie de două persoane care să îngrijească 60 de familii de albini.
  6. Albinăritul urban contribuie la creșterea producției de miere, ceară și alte produse melifere.
  7. Albinăritul urban contribuie la dezvoltarea industriei HORECA.
  8. Albinăritul urban îmbunătățește calitatea vieții noastre în oraș.
  9. Albinăritul urban contribuie la consolidarea comunităților urbane.

Concluzii

Biroul de Organizare Comunitară își propune să inițieze un proces de revizuire a Legii Apiculturii în sensul anulării interdicțiilor cu privire la apicultura în oraș.

În acest sens, vom înainta o solicitare către Ministerului Ecologiei și către Parlamentul Republicii Moldova privind anularea interdicției pentru amplasarea stupilor cu albine pe acoperișurile blocurilor de locuit, pe teritoriul parcurilor sau instituțiilor publice.

Referințe

1. Why bees matter, Food and Agriculture Organization of the United Nations

2. UN Food Systems Summit needs world experts for just and sustainable food systems, Ana Benoliel Coutinho

3. Why Cities Should Invest in Beekeeping: https://www.smartcitiesdive.com/ex/sustainablecitiescollective/why-cities-should-invest-beekeeping/1093071/

4. Urban Refuge: How Cities Can Help Rebuild Declining Bee Populations: https://e360.yale.edu/features/urban-refuge-how-cities-can-help-rebuild-declining-bee-populations

Imagine de fundal: stupi în Grădina Luxembourg din Paris.
Foto: Lilia Nenescu

 

DISCLAIMER: Pandemia ne-a determinat să adaptăm consultațiile unui format online.

Pentru consultațiile viitoare vă rugăm să ne trimiteți întrebări pe care vreți să le abordăm la adresa info@cadp.md, iar juristul urban va răspunde cu grijă tuturor solicitărilor voastre care țin de interesul comun în oraș. De asemenea, puteți completa acest formular online.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ”Biroul de organizare Comunitară”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Opiniile exprimate în cadrul acestui material țin de responsabilitatea CADP și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.

Author: Biroul de Organizare Comunitară

Leave a Reply