- 19/04/2021
- Biroul de Organizare Comunitară
- No Comments
Ce este interesul public și cum îl putem apăra?
Termenul ”interes public” face parte dintr-o familie de expresii ce descriu principii, instituții, valori, scopuri și politici care stau deasupra intereselor individuale, care sînt mai importante decît interesele individuale și care pot impune restricții intereselor individuale.
Această familie cuprinde expresii precum – ”binele comun”, ”binele public”, ”interesul comun”, ”interesul general”, ”binele general”.
De obicei folosim aceste expresii în discuțiile despre educație, sănătate, mediu, politici sociale etc, adică atunci cînd vorbim despre lucruri care ne servesc nu doar pe noi, în mod personal, ci și pe alți membri ai societății. Interesul public, se referă deci, la modul general, la lucruri necesare tuturor cetățenilor și cetățenelor, la aspecte ce fac însăși societatea din care facem noi parte posibilă.
Discuțiile despre interesul public sînt nu doar discuții despre instituții, ele sînt și discuții despre valori, despre modul în care trăim împreună ca societate, despre forma de guvernămînt pe care am ales-o. Termenul ”republica”, forma de guvernarea cea mai răspîndită (și în care trăim și noi ca cetățeni ai Republicii Moldova”) vine de la combinarea a două cuvinte latine, res și publica, ce înseamnă treburi/interese/afaceri publice.
Cum este definit interesul public ca concept juridic?
Interesul public este un fundament al dreptului public în cadrul cărui intră cel constituţional şi administrativ.
Conceptul de interes public intră în categoria conceptelor juridice nedeterminate. Se apreciază că astfel de noțiuni sunt cele „cu un înțeles larg și relativ determinat, a căror interpretare este lăsată la libera alegere a celui chemat să aplice norma juridică în care se regăsesc”.
În doctrina juridică, noțiunea de interes public desemnează necesitățile materiale și spirituale ale cetățenilor la un moment dat.
Dezvoltarea acestui concept implică o analiză structurală, însă întâi de toate, în identificarea interesului public ar trebui să se pornească de la nevoile comunității respective, necesități care ar trebui să-și găsească și o soluționare.
Intenția poate fi dificilă, însă aici anumite instrumente sistemice pot veni în ajutor: comunicarea cu membrii comunității, domenii de interese public deja definite, analiza planurilor și politicilor autorităților publice, posibilitățile financiare și de resurse umane disponibile și spectrul de persoane afectate.
Cum este definit interesul public în legislația Republicii Moldova?
În legislația Republicii Moldova găsim mai multe referințe la interesul public.
În Constituția RM este prevăzută sintagma de interes public – mai exact în art. 34 alin. (1) și art. 127 alin. (4). Astfel, potrivit art. 34 din Constituție, persoanei îi este garantat dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public. În art. 127 alin. (4) este prevăzut că bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Astfel interesul public este legat şi de anumite bunuri şi administrarea lor.
Totuși, analizând prevederile constituționale constatăm că sintagma ”interes public” este una vag definită şi permite diverse interpretări, inclusiv în defavoarea interesului public. În unele cazuri se comit abuzuri.
Interesul public apare și în Legea Nr. 82 din 25-05-2017 cu privire la integritate. În această lege, interesul public este definit ca ” interes general de dezvoltare a bunăstării societăţii în ansamblu şi de realizare a intereselor private legitime, garantat prin funcţionarea entităţilor publice şi private, precum şi prin exercitarea atribuţiilor de serviciu ale agenţilor entităţilor date în strictă conformitate cu prevederile legale, în mod eficient şi econom din punct de vedere al utilizării resurselor.”
De asemenea, în art. 6 al Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, se foloseşte noţiunea de informație oficială în legătură cu interesul public. Prin informaţii oficiale se subînțeleg informații aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept. Totodată, conform art. 11. furnizorul de informaţii este obligat să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public.
În art. 2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, interesul public, este definit ca: ,,interes al societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei”. În art. 4 al aceleiași legi se vorbește că ”statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspîndească informaţii de interes public decît în condiţiile legii.”
Noțiunea de ”interes public” mai apare și în Codul administrativ al Republicii Moldova Nr. 116 din 2018, în art. 18. Aici el este definit ca ceva care ”vizează ordinea de drept, democrația, garantarea drepturilor și a libertăților persoanelor, precum și obligațiile acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea competențelor autorităților publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.”
Cum apărăm interesul public ca cetățeni?
Cadrul legislativ național prevede unele mecanisme prin care cetățenii, în mod individual sau asociați în grupuri sau organizații, să invoce și să apere interesul public. Calea cea mai frecvent utilizată este cea a contenciosului administrativ.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În acest fel cetățenii sau organizațiile constituite de cetățeni, în temeiul unei acţiuni în contencios administrativ, pot solicita anularea unui act administrativ sau obligarea autorității pârâte să emită un alt act sau să presteze serviciul administrativ.
Este interesant cazul organizațiilor non-guvernamentale care, prin acțiunile lor, nu doar că ”apără” interesul public dar și îl ”construiesc”. La cererea asociațiilor neguvernamentale, indiferent de profil, invocarea interesului legitim public devine un element subsidiar față de invocarea unui interes legitim privat, acesta din urmă limitând scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.
Prin reglementările menționate, în mod expres este prevăzut contenciosul obiectiv, care poate fi inițiat de către anumite organizații invocând vătămarea unui interes legitim public. Iar de-a lungul anilor s-a format deja o anumită practică.
Totuși, aceste instrumente funcționează în cazul cînd cel care ”încalcă” interesul public este autoritatea publică (APL, guvern etc).
Studiu de caz. Biblioteca Bilicenii Vechi.
La începutul lunii martie, Curtea de Apel Bălți a dat cîștig de cauză în favoarea interesului public legitim al locuitorilor din satul Bilicenii Vechi de a beneficia în continuare de serviciile bibliotecii și a centrului de tineret din incinta bibliotecii publice din sat. Cum s-a întîmplat asta?
În 2019, Consiliul Comunal Bilicenii Vechi prin dispoziția 3/4 din 27 decembrie 2019 a decis lichidarea instituției publice Biblioteca Publică Bilicenii Vechi și comasarea ei în cadrul unui centru de cultură Tineret și Sport.
Decizia a fost atacată de doi cetățeni Bălan Maia și Rusu Valeriu, asistați de juristul Biroului de Organizare Comunitară, în persoană. Printre motivele invocate a fost faptul că, potrivit politicilor și recomandărilor elaborate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, reorganizarea instituțiilor și direcțiilor de cultură la inițiativa consiliilor locale nu este o practică bună, deoarece acestea ”dețin un rol central în dezbaterile privind dezvoltarea societății nu doar ca consumator de resurse, ci și ca un factor ce contribuie la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova.”
Instanța a dispus anularea deciziei Consiliului comunal Bilicenii Vechi.
Acesta este un exemplu bun prin care cetățenii pot invoca și apăra în instanță ”interesul public”.
Putem apăra interesul public de acțiuni private?
Din păcate, instrumentele disponibile sînt mai puține și mai fragile.
De exemplu, noul Cod Administrativ al Republicii Moldova, intrat în vigoare în 2019, nu recunoaște decît drepturile și interesele legitime personale. Prin aceasta, se face extrem de dificilă invocarea interesului public în cazurile cînd ceea ce e lezat nu e un drept subiectiv sau interes legitim personal, ci drepturi și interese comune sau colective.
Rămîn celelalte căi de atac în justiție dar ele țin deja de capacitatea părților de a mobiliza resurse și sprijin.
În unele sisteme juridice există un instrument interesant, așa-zisul ”actio popularis”. Esența lui este că diverse persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu reușesc să justifice o vătămare a unui drept sau interes legitim privat își pot întemeia acțiunea numai pe teza vătămării interesului public.
Încercările, în Republica Moldova, de a introduce asemenea precedente nu au reușit încă. De exemplu, recent, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Asociaţia „Salvaţi Chişinău” împotriva Ordinului de numire a componenţei noi al Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice (care făcea trimitere la ilegalitatea ordinului și la posibilele riscuri pentru interesul public legitim de apărare a patrimoniului) nu a fost primită spre examinare de instanță din motivul că…nu a fost sesizat dreptul subiectiv lez
Recomandări
Putem formula cîteva recomandări.
– Constituţia RM trebuie să prevadă expres noţiunea de Interes Public, pentru a-i acorda o mai mare putere juridică și pentru ca acesta să poată deveni un instrument de consolidare a democrației și a bunăstării comune.
– Interesul public trebuie definit la modul concret, mai ales în legi și norme ce țin de domenii în care acesta este crucial: protecția mediului ambiant, cultură și patrimoniu, educație, sănătate, securitate publică.
– Codul Administrativ urmează a fi completat cu prevederi ce permit cetățenilor și grupuri de cetățeni (organizaţiilor Obşteşti) să apere interesul public depersonalizat şi să prevadă expres temeiurile de anulare a actelor normative.
DISCLAIMER: Pandemia ne-a determinat să adaptăm consultațiile unui format online.
Pentru consultațiile viitoare vă rugăm să ne trimiteți întrebări pe care vreți să le abordăm la adresa info@cadp.md, iar juristul urban va răspunde cu grijă tuturor solicitărilor voastre care țin de interesul comun în oraș. De asemenea, puteți completa acest formular online.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ”Biroul de organizare Comunitară”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Opiniile exprimate în cadrul acestui material țin de responsabilitatea CADP și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.
