Consultație juridică urbană: terenuri publice, stat laic și biserică
Consultație juridică urbană cu Anatolii Albin
Recent, la Biroul de Organizare Comunitară am recepționat o sesizare de la un cetățean care ne întreabă despre legalitatea construcției unui obiect (lăcaș de cult) pe teritoriul Instituției Medico-Sanitare Publice ”Institutul Mamei și Copilului”, amplasat pe strada Burebista, 93.
Întrebarea ne-a intrigat și pe noi.
În ultimii ani, în Chișinău, suntem martorii unor fenomene de acaparare a terenurilor publice de către agenții privați la o scară foarte largă.
Terenurile proprietate publică se transmit în folosinţă sau proprietate privată fără a fi scoase la licitaţii, sau chiar cu încălcarea regimului protector, iar astfel de ilegalităţi sunt trecute cu vederea de către autorităţile publice.
Vom menționa câteva cazuri mai cunoscute:
terenul din str. Circului nr.16 (terenul de lângă Biserica ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”), unde câțiva șmecheri au vrut să pună mâna pe un teren de stat dat în folosință bisericii, pentru a construi câteva blocuri locative.
terenul din str. Matei Basarab 4 (teritoriul Grădiniţei 150)
terenul de pe șos. Muncești (teritoriul Gimnaziul nr. 31).
Autoritățile au făcut prea puțin pentru prevenirea acestor modalităţi dubioase de folosire sau privatizare ilegală a terenurilor publice din capitală.
Din acest motiv, credem că comunitatea trebuie informată și educată asupra măsurilor care pot fi întreprinse de fiecare cetăţean atunci când observă astfel de încălcări.
Ce este problematic la construcția de pe teritoriul Institutului Mamei și Copilului?
La o primă analiză, evidențiem următoarele aspecte problematice ale construcției de pe teritoriul Institutului Mamei și Copilului:
Construcția unui lăcaş de cult religios pe teritoriul unei instituții medicale publice intră în conflict cu caracterul laic al statului RM, consemnat prin Constituție.
Constatăm o posibilă discriminare a pacienţilor de altă religie sau convingeri;
Constatăm că nu sunt cunoscute sursele de finanţare ale construcţiei şi mijloacele de întreţinere pe viitor ale lăcaşului.
Sesizăm că construcția poate deveni un pericol pentru siguranța vizitatorilor şi pacienţilor, întrucât normele sanitare aplicate pe teritoriul unui spital diferă de normele sanitare aplicate într-o biserică.
Cronologia construcției
Biroul de Organizare Comunitară (BOC) a Asociației Comunități Active pentru Democrație Participativă a adresat, în luna iulie, câteva interpelări în adresa Primăriei mun. Chişinău și a Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale privind obţinerea copiilor de pe actele administrative prin care s-a aprobat construcția clădirii.
Am primit răspuns doar de la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a primăriei mun. Chișinău.
Din răspuns aflăm cronologia acestei construcții:
Autorizația de construcție eliberată în 2018, la iniţiativa directorului IMSP, însoțită de 655 de semnături ale cadrelor medicale, a fost ancorată într-o înțelegere mai veche, tocmai din 1999, dintre Ministerul Sănătății și Mitropolia Moldovei.
Astfel, printr-o scrisoare din 1999 (nr. 06-34/64 din 08.02.1999), Ministerul Sănătăţii informează Mitropolia Moldovei că este disponibil să colaboreze cu Mitropolia. În acest sens, Ministerul a propus conducătorilor instituţiilor medicale teritoriale să amenajeze lăcașuri de cult în instituțiile medico-sanitare.
Pornind de la această înțelegere, prin scrisoarea nr. 08-06/341 din 13.03.2017, Ministerul Sănătăţii acceptă donaţia către IMSP a capelei-monument din lemn din partea Mitropoliei.
Ulterior, a fost emis certificatul de urbanism nr. 514/17 din 22.08.2017, care certifică faptul că terenul pe care se construieşte lăcașul este proprietate de stat şi este atribuit în folosință către IMSP.
În baza certificatului de urbanism, a fost eliberată Autorizaţia de construire nr. 314-c/18 din 19.06.2018 eliberată Institutului Medico-Sanitar Public. Autorizația a prescris că lucrările de construcție trebuie să înceapă în termen de cel mult 6 luni de la data eliberării autorizației, adică nu mai târziu de 19 decembrie 2018, iar durata executării lucrărilor de construcţie este de 24 de luni din momentul începerii lucrărilor de construcţie. Adică lucrările de construcție trebuiau finisate nu mai târziu de data de 19 decembrie 2020.
Ce răspundem cetățeanului care ne-a sesizat în privința acestei construcții și legalității ei?
Lucrările de construcţie se efectuează în afara termenului prescris în Autorizaţia de Construcţie.
Întreţinerea lăcaşului necesită personal şi servicii de mentenanţă costisitoare, iar utilizarea surselor IMPS în acest scop ar fi una abuzivă. Din acest motiv este necesar să avem o claritate asupra modului în care vor fi acoperite cheltuielile de mentenanță a lăcașului.
Pe de altă parte, atribuirea acestei funcţii personalului lăcaşului ar fi o dovadă că terenului public a fost transmis indirect, neformal în folosinţa cultului religios gratis şi fără consultări cu întreaga comunitate.
Principiul „Statului laic” nu a fost respectat, atât la nivelul administrației publice centrale, cât și la nivelul autorităţilor locale.
Într-un stat laic, care garantează drepturi egale tuturor cultelor religioase, favorizarea unui cult și anume – Biserica Ortodoxă a Mitropoliei Moldovei – pentru amenajarea unui lăcaș religios pe teritoriul unei instituții de sănătate publică – poate fi privită ca discriminare a celorlalte culte și grupuri religioase sau a oamenilor fără convingeri religioase. Or, potrivit, art 15 alin.(1) al Legii 125/2007 privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie: “Cultele religioase sunt autonome, separate de stat, egale în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice. Discriminarea unui sau altui cult religios se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.”
Ce putem face (și chiar vom face)?
La solicitarea noastră separată adresată Ministerului Sănătăţii nu am primit niciun răspuns. Vom adresa o nouă sesizare.
Vom sesiza Inspectoratul de Supraveghere Tehnică ca acesta să ia act de expirarea termenului de execuţie a lucrărilor de construcţie.
Vom expedia o sesizare către Agenţia Proprietăţii Publice şi către Consiliul Pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării privind folosirea discriminatorie a proprietăţii de stat.
Imagini de fundal: Valeriu Zaporojan.
DISCLAIMER: Pandemia ne-a determinat să adaptăm consultațiile unui format online.
Pentru consultațiile viitoare vă rugăm să ne trimiteți întrebări pe care vreți să le abordăm la adresa info@cadp.md, iar juristul urban va răspunde cu grijă tuturor solicitărilor voastre care țin de interesul comun în oraș. De asemenea, puteți completa acest formular online.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului ”Biroul de organizare Comunitară”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în cadrul acestui material țin de responsabilitatea CADP și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.